Forum SAGA

Am avut doar o situatie in care doua persoane fizice (Germania si USA) au primit bani de la o firma din Romania (ce-i drept cu ceva ani in urma)
Am aplicat prevederile privind impozitul pe rezicenti si am depus in anul urmator o declaratie in acest sens la ANAF pana la sfarsitul lui februarie.

Nu contest (nu eu in niciun caz) felul in care colegii de breasla vad o speta contabila, dar mi-am pus intrebarea: daca opresc impozit pentru nerezidenti n-ar trebui sa depun o declaratie in acest sens la ANAF?

Gasesc formularul care (niciodata nu vom vedea exemple si ma intreb DE CE?) si lapidara explicatie:
Extras din HG 84/2013: ART. III. Formularul […], se completează la ultima coloană de la capitolul B "Datele de identificare a beneficiarului de venit nerezident" fie cu codul de identificare fiscală al nerezidentului, atribuit de autoritatea din România, atunci când nerezidentul are atribuit un astfel de cod, fie cu datele de identificare ale beneficiarului de venit nerezident, atunci când nu a fost atribuit un astfel de cod.
Cu completarea din Codul Fiscal: C.F. art.119 alin. (1) HG 44/2004 norme pct. 15^1

Citez (din legatura pusa la dispozitie de ApetreM:
Analizand punctiform situatia descrisa in intrebare, observam ca incidente sunt prevederile normelor metodologice pentru art. 115 alin.(1) lit. d) din Codul fiscal ce stabilesc:
“(4) In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de catre utilizator. in consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze.
Acelasi rezultat se aplica si pentru “drepturi de retea sau site”, in care primitorul obtine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului.
Astfel, simpla plata pentru acesarea unui site, apartinand unei societati nerezidente, nu este supusa impozitului pe venitul nerezidentilor.

Merg in continuare pe alt exemplu (mi s-a intamplat - si mi se va intampla - cu siguranta - in viitor):
Firma la care lucrez a cumparat de pe un site din USA "gazduire de casute postale" pentru firma. Mi s-a facut factura, MI S-AU LUAT BANII din cont (plata a fost efectuata cu cardul) exact atat cat scria pe factura. CUm puteam sa ii opresc impozitul pe nerezidenti in aceasta situatie? Nu puteam. Oricat nu as cunoaste eu legislatia fiscala din Romania, numai simplu fapt ca firma din USA si-a luat toti banii m-a pus pe ganduri in sensul ca nu trebuie sa opresc niciun impozit pentru ca firma din SUA isi va inregistra venitul local si-l va declara.

Sunt intotdeauna bucuros sa citesc opinii si luari de pozitie legate de situatii din acestea "interpretabile".
Astfel de situatii ne duc exact unde trebuie: sa stim sa luam pozitie in fata organelor CU FERMITATE si cu prevederi din propria ograda(pe care nici ei de multe ori nu le stiu).

Si acum e acum: cum facem inregistrarile (armonizand cele doua puncte de vedere) pentru acea gazduire?
Trebuie sa retinem ca factura deja a fost emisa.

ApetreM, faci o mare confuzie, intre accesarea unui site (asa cum este descris in link-ul furnizat de tine) si gazduirea unui site.
In primul caz, utilizatorul nu poate intervenii asupra continutului. El are acces, contra cost, la informatia pusa la dispozitie de catre administratorul site-ului. Este ca si cum tu, ca specialist, ai achizitiona dreptul de acces asupra unui site de legislatie.
In cazul gazduirii de site (web hosting), furnizorul iti pune la dispozitie un spatiu pe hard-disk, sau un intreg server, pe care tu incarci propriul site, filme, muzica, jocuri, etc, pe care-l administrezi si prin intermediul caruia iti desfasori activitatea.
Nu ti se pare ca situatiile sunt diferite?

P.s.

Te asigur ca nu "plec" urechea la tot ceea ce se scrie pe net. Stiu ca multe dintre "opiniile specialistilor" sunt total, sau partial, eronate. Nu de putine ori am intalnit colegi de breasla, in salile de cursuri de pregatire profesionala, care au opinii paralele cu norma juridica.
Dar asta e!
Fiecare raspunde de ceea ce face.

Mă bag și eu și zic că răspunsul nu e chiar atât de simplu. Cred că atât Marian cât și Eugen au dreptate. Dar de partea cui înclină dreptatea depinde de ceea ce scrie în contractul încheiat/asumat de părți. În cazul acesta particular cred că Marian are dreptate. Pentru că după cum e formulată discuția discutăm despre webhosting probabil. În acest caz particular cel care pune la dispoziție serverul nu este și content provider. Cel care este content provider este beneficiarul serviciului de găzduire. Ori dacă el este beneficiarul serviciului de găzduire și el este cel care furnizează conținut, atunci nu se pune problema plății unei redevențe pentru că nu se poate încadra în art.7 punct.28.

Detalii despre cer înseamnă webhosting și cum sunt categoriile de hosting se găsesc aici http://www.legi-internet.ro/fileadmin/e ... osting.pdf

Pentru Eugen - eu am o obiecție la citarea art.7 punctul 28 - așa cum e formulat presupune drept de folosință a unui bun fizic la care accesul este nemijlocit ceea ce nu este cazul în cazul serviciilor de hosting. Ar fi așa cum spui dacă se închiriază fizic un server, un echipament industrial cum se spune acolo. Dar nu este cazul. Se închiriază servere virtuale de regulă. Există și cazul de închiriere de servere dedicate, dar și aici trebuie să pornim de la contract

Normele de la art.115

2. (1) Termenul redevență cuprinde orice sumă care trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent dacă suma trebuie plătită conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a încălcării drepturilor legale ale unei alte persoane.

De altfel și normele de aplicare la art.115 au o mențiune extrem de importantă atunci când vine vorba de software

(2) În cazul unei tranzacții care implică transferul de software, încadrarea ca redevență a sumei care trebuie plătită depinde de natura drepturilor transferate.

Punctul 8 din normele de aplicare a CF se pot aplica numai dacă beneficiarul facturii de găzduire site nu este content provider și conform contractului cu furnizorul serviciului de hosting acel furnizor este și content provider iar clientul plătește și pentru conținut.
În cazul în care furnizorul de hosting nu este content provider, atunci clientul nu plătește pentru conținutul digital - el fiind creatorul acelui conținut digital sau proprietarul ori cel care deține drepturile de autor sau de distribuție a conținutului.

De aceea eu spun așa:
- dacă cel care furnizează serviciile de găzduire furnizează un serviciu de găzduire pe server dedicat, atunci da putem vorbi de redevență pentru echipament industrial, pentru că acolo se închiriază de fapt un server. Serviciile de mentenanță hardware dacă ar exista ar fi facturate distinct și ar fi prevăzute distinct în contract
- dacă cel care furnizează serviciile de găzduire furnizează de fapt servicii de tip colocation center atunci e o închiriere de spațiu și unele servicii adiționale
- dacă e vorba de webhosting, atunci depinde foarte mult de contract, dar se poate vorbi de două situații
1. furnizorul de webhosting este și furnizor de conținut - caz în care se va datora impozit pe venitul nerezidenților pentru orice redevență legată de conținutul furnizat de cel care oferă serviciile
2. furnizorul de webhosting nu este furnizor de conținut - caz în care nu poate fi vorba de redevență în înțelesul art.7 alin.28 și nici de vreo situație la art.115

Ca o concluzie:
- firma din Romania se va inregistra in scop de TVA si apoi in ROI
- dupa efectuarea acestor pasi va inregistra factura in contabilitate, va intocmi si va depune formularul 301 (va calcula TVA la cursul valabil din ziua emiterii facturii) si ceea ce rezulta va plati la Stat
-va intocmi si va depune formularul 390
(sfat: inregistrati factura DUPA inregistrarea in scop de TVA si dupa inregistrarea in ROI ca sa nu trebuiasca sa platiti vreo amenda)

Inregistrari contabile: (valorile sunt exemplificative)
208 = 404 pentru valoarea facturii fara TVA (100 EUR x 5 lei = 500 lei)
208 = 446 pentru valoarea calculata a TVA (500 lei x 24% = 120 lei)
Plata TVA:
446 = 5121 pentru 120 lei

Pentru facturile de la google si facebook trebuie declarat si platit impozit pe nerezidenti?
Multumesc!

Pentru frumusetea raspunsului il redau integral:
Dacă vorbim de ţările din Uniunea Europeană, statele membre, în încercarea de a simplifica normele de aplicare a legislaţiei TVA, au numit, ca regulă generală, beneficiarul unor prestări de servicii să fie răspunzător de plata TVA. În funcţie de calitatea beneficiarului (persoana impozabilă sau nu) se stabileşte locul prestării de servicii şi, în consecinţă, cota TVA aplicabilă.

Atât Google, cât şi Facebook au sedii înregistrate în Irlanda, loc de unde facturează toate serviciile către clienţii din Europa.

Serviciile reprezentând publicitate online se încadrează în categoria prestărilor de servicii supuse de asemenea regulii generale. Astfel, la momentul creării unui cont de client online, prestatorul (Google, Facebook etc.) va solicita informaţii cu privire la tipul de beneficiar din punct de vedere fiscal: cont de companie (împreună cu furnizarea unui cod valid de TVA) sau cont personal.

Dacă sunteţi o companie înregistrată în scopuri de TVA în România şi contractaţi Google sau Facebook pentru servicii de publicitate online, atunci veţi primi facturi de plată fără TVA, dar veţi avea obligativitatea contabilizării taxării inverse şi declarării serviciilor în declaraţia privind tranzacţiile de bunuri şi servicii cu ţările din UE (formular număr 390).

Există însă şi cazul unor companii mai mici, neînregistrate încă în scop de TVA în regim normal (nu au depăşit/declarat un plafon de vânzări mai mare de EUR 65.000). Dacă sunteţi o astfel de companie, înaintea contractării serviciilor de publicitate online de la Google sau Facebook, trebuie să obtineţi un cod special de TVA (formularul 091). La primirea facturii, veţi înregistra TVA 24% la valoarea serviciilor şi veţi plăti suma TVA la bugetul de stat.

Dacă însă sunteţi o persoană neimpozabilă, adică nu intenţionaţi obţinerea de beneficii economice prin publicitatea practicată, atunci factura/suma plătită va conţine TVA aplicabilă în statul de rezidenţă al furnizorului (21% în cazul Irlandei). Categorii de persoane neimpozabile pot fi, spre exemplu, persoanele fizice, instituţii publice, organizaţii non-guvernamentale.

Impoziul pe veniturile obţinute din România:

Din punct de vedere al titlului V din Codul Fiscal, Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, serviciile de publicitate online sunt considerate venituri impozabile, reclamă şi publicitate (Art.115 (1) lit. k)). Asupra venitului brut (valoarea facturii), beneficiarul societate comercială va reţine la sursă cota de 16% reprezentând impozit datorat statului român, plătind doar diferenţa către furnizor. Însă pentru a beneficia de prevederile tratatelor de evitare a dublei impuneri şi a plăti în întregime valoarea facturii, furnizorul este obligat să furnizeze, la cererea clientului, un certificat de rezidenţă fiscală în original (se contactează birourile locale în vederea derulării formalităţilor).

Sursa/drepturi de proprietate intelectuala: http://www.capital.ro/187865.html

Cereti certificatele de rezidenta fiscala (de fapt trebuie sa le descarcati de la aceasta adresa: http://www.imunteanu.com/certificat-de- ... ebook.html) si faceti taxare inversa si nu platiti niciun impozit pe veniturile pentru nerezidenti.