1. Pana acum un an am avut 2 gestiuni (mag. 2 s-a desfiintat), iar la momentul asta am doar 371.01. Acum creez gestiunea 3 (371.03)?
2. Ok , creez clientul Client Automat Cafea - a inteles. Iar scaderea din gestiune o va face programul ca si pana acum. Nu ar fi corect daca as crea clientul Vanzari Automat Cafea - cont 5311??? Asa am acum Vanzari Zilnice - cont 5311 (pt rap.Z din casa de marcat). La sf. de luna se scot banii din automatul de cafea.
3. In intrari, inregistrez factura cu cafea, zahar ... ca o marfa (371.03), dar la pret de vanzare ce scriu???? La asta ma refeream cand puneam problema adaosului. Despre inventar nu mi-am pus problema, dar facandu-l odata pe an ... vad eu la momentul respectiv.
Multumesc!
vanzare prin distribuitoare automate
Re: vanzare prin distribuitoare automate
1. Da.Din moment ce am avut activitati pe 371.02, e mai bine sa definim inca un 371.03, pentru o noua gestiune.
2.Posibil sa fie corect si asa, definire client 5311.Nu ramane decat sa faceti o simulare, si sa alegeti varianta care reflecta cel mai bine operatiunile derulate.
3.Aici e un pic mai laborios.Presupun ca trebuie sa stim reteta setata in automat, la 100 ml de cafea, cate grame de cafea, si cate de zahar (ponderea lor), de asemenea are importanta si costul respectivului pahar.Numai astfel cred ca putem determina Pretul de vanzare pe componente.Plec de la premisa ca stim pretul de vanzare al Cafelei sa zicem 1.50 ron.Si atunci la receptia marfurilor ce compun Cafeaua Vanduta (cafea, zahar, pahar) am putea trece un pret de vanzare cat mai aproape de realitate, adica la cafea(marfa) putem trece de ex PV = 0.02 ron/gram (la achizitie noi am platit 0.012/gr), Pahar (marfa) PV = 0.5 ron/buc...etc..Cifrele sunt pur orientative.
Despre simulari.Pur si simplu mai deschidem o societate in Saga, pe care o intitulam cat mai sugestiv (Exemplu , Simulare etc...) si acolo testam toate ideile, problemele, nelamuririle.
2.Posibil sa fie corect si asa, definire client 5311.Nu ramane decat sa faceti o simulare, si sa alegeti varianta care reflecta cel mai bine operatiunile derulate.
3.Aici e un pic mai laborios.Presupun ca trebuie sa stim reteta setata in automat, la 100 ml de cafea, cate grame de cafea, si cate de zahar (ponderea lor), de asemenea are importanta si costul respectivului pahar.Numai astfel cred ca putem determina Pretul de vanzare pe componente.Plec de la premisa ca stim pretul de vanzare al Cafelei sa zicem 1.50 ron.Si atunci la receptia marfurilor ce compun Cafeaua Vanduta (cafea, zahar, pahar) am putea trece un pret de vanzare cat mai aproape de realitate, adica la cafea(marfa) putem trece de ex PV = 0.02 ron/gram (la achizitie noi am platit 0.012/gr), Pahar (marfa) PV = 0.5 ron/buc...etc..Cifrele sunt pur orientative.
Despre simulari.Pur si simplu mai deschidem o societate in Saga, pe care o intitulam cat mai sugestiv (Exemplu , Simulare etc...) si acolo testam toate ideile, problemele, nelamuririle.
Re: vanzare prin distribuitoare automate
La pct. 3 - nu se poate nici macar aproxima pretul de vanzare al cafelei solubile (marfa) luand in considerare retetele deoarece aparatul prepara 8 produse, fiecare avand consum diferit de cafea, lapte, zahar, capucino ... etc. (paharele sunt gratis) Si nu se stie cate pahare se prepara din fiecare produs, decat atunci cand se da o citire (de ex. la sf. de luna, cand iau banii). Iar la sf. lunii.... factura trebuia sa fi fost inregistrata.
Asadar, cum se tine contabilitatea pt. aceste automate de cafea????
Asadar, cum se tine contabilitatea pt. aceste automate de cafea????
Re: vanzare prin distribuitoare automate
Daca la sfarsit de luna se citeste contorul, si aflam ce cantitate s-a vandut din fiecare sortiment, atunci la sfarsit de luna facem si factura.
Pretul de vanzare al cafelei (marfa sau al oricarui ingredient), va fi acelasi ca si pret unitar, difera cantitatea.Pentru a aproxima pretul de vanzare al ingredientelor (marfa) , trebuie sa facem o analiza (da..stiu suna pompos!) a structurii pretului de vanzare a Produsului rezultat din combinarea costurilor.Nu e ceva foarte complicat, intr-un tabel excel completam pe o coloana ingredientele unui Produs (putem sa-l luam pe cel mai laborios sa zicem Cafeaua) , pe o alta coloana trecem Costul Unitar (pretul de achizitie), pe o a treia coloana trecem cantitatile;In a patra coloana punem Pretul de vanzare pentru fiecare ingredient.Totalul acestei coloane ar trebui sa fie egal cu Pretul stabilit al Produsului.Ca si Adaos putem pleca de la AC al societatii, 30-35%, putem "jongla" sa punem la Cafea 40% de ex...urmand sa ajustam adaosul pentru celelalte ingrediente.
Nu am o asa speta, dar eu asa as proceda.
Pretul de vanzare al cafelei (marfa sau al oricarui ingredient), va fi acelasi ca si pret unitar, difera cantitatea.Pentru a aproxima pretul de vanzare al ingredientelor (marfa) , trebuie sa facem o analiza (da..stiu suna pompos!) a structurii pretului de vanzare a Produsului rezultat din combinarea costurilor.Nu e ceva foarte complicat, intr-un tabel excel completam pe o coloana ingredientele unui Produs (putem sa-l luam pe cel mai laborios sa zicem Cafeaua) , pe o alta coloana trecem Costul Unitar (pretul de achizitie), pe o a treia coloana trecem cantitatile;In a patra coloana punem Pretul de vanzare pentru fiecare ingredient.Totalul acestei coloane ar trebui sa fie egal cu Pretul stabilit al Produsului.Ca si Adaos putem pleca de la AC al societatii, 30-35%, putem "jongla" sa punem la Cafea 40% de ex...urmand sa ajustam adaosul pentru celelalte ingrediente.
Nu am o asa speta, dar eu asa as proceda.
Re: vanzare prin distribuitoare automate
si daca ia 9 feluri de cafea (cafea expresso, cafea lunga, caffe latte, latte caffe, capuccino cu zahar si fara zahar, ciocolata cu lapte, ceai, etc) ... la toate le faci formula in excel pt 1 buc?
apoi o inmultesti cu raportul vanzarilor pe o luna ca sa afli cat ai consumat ?
apoi o inmultesti cu raportul vanzarilor pe o luna ca sa afli cat ai consumat ?
“Tot ceea ce este necesar pentru ca răul să triumfe, este ca oamenii buni să nu facă nimic.” (Edmund Burke)
Re: vanzare prin distribuitoare automate
1.Am facut o simulare si cu client 5311.NC e direct 5311=707, ceea ce mie nu mi se pare prea corect.In sensul ca astfel se evidentiaza numai incasarea, nu si vanzarea catre un tert.Dar chiar si asa, Saga face scaderea de gestiune corect.O alta sugestie pentru cont Diversi (aici s-ar putea sa ma insel) ar fi sa il definim cu sintetic 461, tot in tabela de Clienti, dar repet..e posibil sa ma insel;
2.Sugestia cu excell-ul este strict pentru a aprecia/stabili Pretul de vanzare pe care suntem obligati sa-l punem la receptia ingredientelor; fiind vorba de o gestiune GV unde normele ne obliga sa evidentiem la Pretul de Vanzare, Raportul de Gestiune ne arata Valoarea marfurilor intrate/iesite, nu si cantitatea lor.In cazul GV, cantitatea o putem afla numai prin inventar, pe vazute/cantarite/numarate/etc...
Pe scurt daca eu receptionez ingrediente marfuri cu un total de 22 ron (Tva inclus, AC in 378 etc..) pret vanzare, iar pretul unui pahar de automat (indiferent ca vorbim de ceai, ciocolata cafea etc...) este 2 ron, si vand doua pahare sa zicem, in Raportul de gestiune voi avea un sold de 22 - 4 , valoarea de 18 ron.Valoric este ok.Cantitatile le vom regla numai cu ajutorul inventarului, respectand valorile.
Comentariu:
Evident se pune problema rentabilitatii, anumite ingrediente vor avea o miscare, un rulaj cantitativ, mai lent, de exemplu zaharul sau laptele.De aceea e nevoie si de raportul din contor (cate cafele, ciocolati etc...) dar asta extracontabil, unde putem urmari in timp evolutia vanzarii produsului asa zis finit.Dar deja vorbim de analiza economica...
2.Sugestia cu excell-ul este strict pentru a aprecia/stabili Pretul de vanzare pe care suntem obligati sa-l punem la receptia ingredientelor; fiind vorba de o gestiune GV unde normele ne obliga sa evidentiem la Pretul de Vanzare, Raportul de Gestiune ne arata Valoarea marfurilor intrate/iesite, nu si cantitatea lor.In cazul GV, cantitatea o putem afla numai prin inventar, pe vazute/cantarite/numarate/etc...
Pe scurt daca eu receptionez ingrediente marfuri cu un total de 22 ron (Tva inclus, AC in 378 etc..) pret vanzare, iar pretul unui pahar de automat (indiferent ca vorbim de ceai, ciocolata cafea etc...) este 2 ron, si vand doua pahare sa zicem, in Raportul de gestiune voi avea un sold de 22 - 4 , valoarea de 18 ron.Valoric este ok.Cantitatile le vom regla numai cu ajutorul inventarului, respectand valorile.
Comentariu:
Evident se pune problema rentabilitatii, anumite ingrediente vor avea o miscare, un rulaj cantitativ, mai lent, de exemplu zaharul sau laptele.De aceea e nevoie si de raportul din contor (cate cafele, ciocolati etc...) dar asta extracontabil, unde putem urmari in timp evolutia vanzarii produsului asa zis finit.Dar deja vorbim de analiza economica...
Re: vanzare prin distribuitoare automate
Nu tine nimeni contabilitatea in SAGA pt. automate de cafea, incat sa-mi spuna si mie efectiv cum face?
Eugen01 iti multumesc pt. informatiile date.
Eugen01 iti multumesc pt. informatiile date.
Re: vanzare prin distribuitoare automate
Va rog, cum se poate sa nu mai apara adaosul cand inregistrez ca marfa factura de cafea, zahar, capucino ... pt. automatul de cafea???? Pt automatul de cafea fac gestiune separata.
Re: vanzare prin distribuitoare automate
http://www.sagasoft.ro/forum/viewtopic. ... e&start=15
(si multe alte topicuri pe tema Global Valoric)
Imi cer scuze, se pare ca interventiile mele mai mult au bulversat.Singura mea scuza, este ca eu sunt fan Cantitativ Valoric.Tinand evidenta in CV (pret/cost achizitie) pentru descarcarea de gestiune, in urma unei vanzari, programul, orice program, are nevoie si de cantitatea vanduta.In cazul CV, nu e nevoie sa evidentiem adaosul (caz particular, CV la pret de vanzare;nu e cazul aici);
In cazul evidentei Global Valorice, unde valoarea de intrare este pretul de vanzare, suntem obligati sa trecem Adaosul + Tva neexigibil, evidenta facandu-se valoric (deci nu si cantitativ).Pentru descarcarea de gestiune, se foloseste "celebrul" K , coeficient ce se aplica asupra valorii marfurilor vandute.In Saga avem buton ce ne tipareste modul de calcul, precum si valoarea K.Din formula, deja constatam ca nu mai are importanta componenta cantitativa, ci numai componenta valorica.Concret, facem receptia conform normelor, punem adaosul stabilit (adaosul mediu al societatii, sau mai mare,) iar la sfarsit de luna, dupa ce introducem si vanzarile, programul va calcula acel K, si astfel va face descarcarea de gestiune valoric.In cazul GV, numai inventarul ne poate spune cantitatile.In cazul automatelor, avand in vedere ca anumite componente sunt optionale (zahar, lapte) e mai indicat sa tinem evidenta GV, pentru ca nu putem sti concret cati clienti, au optat pentru zahar/lapte.Dar stiind soldul (componenta valorica) si facand inventarul (pentru componenta cantitativa la pret de vanzare) vom remarca faptul ca cele doua trebuie sa coincida.
Cele spuse de mine in raspunsuri anterioare, se refera (cat de cat) la o analiza economica, sau daca am dori sa tinem evidenta cantitativ valorica, unde avem nevoie de reteta, deci cantitati etc...Altfel, cele din pagina anterioara a acestui topic, chiar contin monografia ceruta..
(si multe alte topicuri pe tema Global Valoric)
Imi cer scuze, se pare ca interventiile mele mai mult au bulversat.Singura mea scuza, este ca eu sunt fan Cantitativ Valoric.Tinand evidenta in CV (pret/cost achizitie) pentru descarcarea de gestiune, in urma unei vanzari, programul, orice program, are nevoie si de cantitatea vanduta.In cazul CV, nu e nevoie sa evidentiem adaosul (caz particular, CV la pret de vanzare;nu e cazul aici);
In cazul evidentei Global Valorice, unde valoarea de intrare este pretul de vanzare, suntem obligati sa trecem Adaosul + Tva neexigibil, evidenta facandu-se valoric (deci nu si cantitativ).Pentru descarcarea de gestiune, se foloseste "celebrul" K , coeficient ce se aplica asupra valorii marfurilor vandute.In Saga avem buton ce ne tipareste modul de calcul, precum si valoarea K.Din formula, deja constatam ca nu mai are importanta componenta cantitativa, ci numai componenta valorica.Concret, facem receptia conform normelor, punem adaosul stabilit (adaosul mediu al societatii, sau mai mare,) iar la sfarsit de luna, dupa ce introducem si vanzarile, programul va calcula acel K, si astfel va face descarcarea de gestiune valoric.In cazul GV, numai inventarul ne poate spune cantitatile.In cazul automatelor, avand in vedere ca anumite componente sunt optionale (zahar, lapte) e mai indicat sa tinem evidenta GV, pentru ca nu putem sti concret cati clienti, au optat pentru zahar/lapte.Dar stiind soldul (componenta valorica) si facand inventarul (pentru componenta cantitativa la pret de vanzare) vom remarca faptul ca cele doua trebuie sa coincida.
Cele spuse de mine in raspunsuri anterioare, se refera (cat de cat) la o analiza economica, sau daca am dori sa tinem evidenta cantitativ valorica, unde avem nevoie de reteta, deci cantitati etc...Altfel, cele din pagina anterioara a acestui topic, chiar contin monografia ceruta..
Re: vanzare prin distribuitoare automate
1.Monetarul cu care se justifica ridicarea banilor din aparat se introduce in intrari? La tip ce se selecteaza??? Exista doar cateva variante: factura (nu e cazul), bon de casa (nu e cazul), aviz ... etc.
Sau direct in reg de casa, calculand TVA ... si facand inreg. manual?
2. Ar fi o problema daca introduc factura (cu cafea, lapte, capucino) in intrari, direct pe 607? Nu am un rulaj extraodrinar de mare de produse ce le prepara acest aparat?
3. Dar daca introduc pe 371 cu pret de vz. 0, pt. a-mi ramane numai inreg. 371+4426=401 (fara adaos)?
Sau direct in reg de casa, calculand TVA ... si facand inreg. manual?
2. Ar fi o problema daca introduc factura (cu cafea, lapte, capucino) in intrari, direct pe 607? Nu am un rulaj extraodrinar de mare de produse ce le prepara acest aparat?
3. Dar daca introduc pe 371 cu pret de vz. 0, pt. a-mi ramane numai inreg. 371+4426=401 (fara adaos)?
Re: vanzare prin distribuitoare automate
1.Despre Monetar.Avem grija ca Administratorul sa semneze o decizie prin care ridicarea numerarului din Automat se face in prezenta lui X si Y, ocazie cu care in Lista tipizatelor se va adauga Tipizatul Monetar Automate Cafea ce va avea avea serie si numar MAC AALLNN (MAC 110901, 2011, septembrie, no.1, in caz ca se ridica de mai multe ori pe luna;sau pur si simplu MAC 01-....)Tipizatul il concepem noi, poate fi sub forma de proces verbal (intotdeauna m-a amuzat sintagma "ProcesVerbal" cand de fapt vorbim de o forma...letrica !).Nu este un document justificativ pentru ANAF (fiscalitate) neregasindu-se in Nomenclatorul tipizatelor "agreat" de organele fiscale, dar conform legii contabilitatii, este document justificativ, pe baza caruia vom emite chitanta de incasare, deci aceasta chitanta este documentul justificativ, pentru intrarea in trezorerie a sumei "achitate" de catre Clientul Divers AutomatCafea;se emite ca orice chitanta respectand numerotarea chitantierului, nu e neaparat nevoie de serie sau numar dedicat;
2.Trecerea direct pe cheltuiala.In opinia mea nu puteti face acest lucru (sau ma rog, nu puteti in cursul anului).E vorba odata de permanenta metodelor contabile chiar comparabilitate m-as hazarda sa spun(omfp 3055, Sectiunea 7, sau art.162,).Trecerea direct pe cheltuieli, este specifica metodei inventarului intermitent (omfp 3512art.40 sau omfp 3055 art.164 ali.3 si alin .4).Altfel, art.165 alin.3 este foarte precis.
3.Despre pret.In principiu, nu avem voie sa vindem in pierdere (ma rog, sub pretul de achizitie) deci am putea specula acest fapt, pentru achizitia a unu kg Cafea cu 5.00 ron/kg noi sa trecem ca si pret de vanzare 5.01.Cu zero, nu cred ca ne lasa programul avand in vedere si formula de calcul pentru celebrul K (am impresia ca ar fi zero inmultit cu 707)Imi pastrez afirmatia anterioara ca nu e necesar acest artificiu in cazul GV, putem pune orice adaos vrem noi, in cazul GV latura cantitativa nu o putem afla decat in urma unui inventar faptic.
2.Trecerea direct pe cheltuiala.In opinia mea nu puteti face acest lucru (sau ma rog, nu puteti in cursul anului).E vorba odata de permanenta metodelor contabile chiar comparabilitate m-as hazarda sa spun(omfp 3055, Sectiunea 7, sau art.162,).Trecerea direct pe cheltuieli, este specifica metodei inventarului intermitent (omfp 3512art.40 sau omfp 3055 art.164 ali.3 si alin .4).Altfel, art.165 alin.3 este foarte precis.
.De altfel, programul Saga nu poate fi folosit pentru evidenta prin metoda inventarului intermitent (poate cu asta ar fi trebuit sa incep!!!)(3) Inventarul intermitent nu se utilizeaza în comertul cu amanuntul în situatiaîn care se aplica metoda global-valorica
3.Despre pret.In principiu, nu avem voie sa vindem in pierdere (ma rog, sub pretul de achizitie) deci am putea specula acest fapt, pentru achizitia a unu kg Cafea cu 5.00 ron/kg noi sa trecem ca si pret de vanzare 5.01.Cu zero, nu cred ca ne lasa programul avand in vedere si formula de calcul pentru celebrul K (am impresia ca ar fi zero inmultit cu 707)Imi pastrez afirmatia anterioara ca nu e necesar acest artificiu in cazul GV, putem pune orice adaos vrem noi, in cazul GV latura cantitativa nu o putem afla decat in urma unui inventar faptic.
Re: vanzare prin distribuitoare automate
1. Chitanta sa o trec direct in reg de casa? La ...am primit de la..., pe chitamta ce scriu?
2. si 3. MA gandeam la un artificiu pt. a inreg factura. Nu stie nimeni????
2. si 3. MA gandeam la un artificiu pt. a inreg factura. Nu stie nimeni????
Re: vanzare prin distribuitoare automate
Pentru PomanaD
Referitor la majuscule:
Referitor la majuscule:
tomac scrie:Vă rog să nu mai postați mesaje scrise integral cu majuscule pentru că e nepoliticos.
Re: vanzare prin distribuitoare automate
Un I.I. cu cod caen Coafura si alte activitati de infrumusetare are primit in unitate un automat de cafea si incaseaza 2% din vanzarea lunara.Aceste venituri care sunt incasate, nefiind ocazionale,trebuie sa aiba inscris codul de activitate la Reg Comertului pentru aceste inacasari ? Incasarea este infima, numai ca daca-i lege nu-i tocmeala. Va rog frumos ajutati-ma sa elucidez aceasta problema!